Climatul de investiţii


drnOlanda este cel mai mare investitor în România. Mulţi antreprenori olandezi se stabilesc în România datorită mărimii pieţei, locaţiei strategice la Marea Neagră şi a populaţiei foarte educate. De asemenea costurile scăzute ale forţei de muncă, dezvoltarea regională şi oportunităţile de afaceri în logistică şi agricultură, sunt atractive pentru companiile olandeze. Alte sectoare (de top) bine cotate sunt managementul apei şi ITC. O mare parte a exporturilor din Olanda în România constă din produse chimice, maşini, mijloacele de transport (autobuze), animale vii și produse alimentare. Olanda importă din România maşini (echipamente de telecomunicaţii), mijloace de transport (autoturisme, bărci de salvare, remorchere), mobilier, îmbrăcăminte şi încălţăminte.

Comunitatea olandeză de afaceri care este orientată si axată pe plan internaţional s-a organizat foarte bine în România. Ea este reprezentată in Olanda prin rețeaua româno-olandeză ( Dutch Romanian Network) iar in România prin intermediul partenerilor camerei de comerţ Româno- Olandeze din Bucureşti şi Business Club din Cluj Napoca.

schengenDatorită acestei colaborari în muncă şi deciziţionale se ştie că trebuie de acum luptat pentru rămînerea în concurenţa internatională. În acest cadru nu pot rămîne cu sigurantă nemenţionate activităţile Româno- Olandeze în parteneriatul apei. În plus, este urmarită cu mare interes strategic cooperarea între companiile portuare din Rotterdam si Constanţa, pentru care s-a semnat deja în 2011 un Memorandum de Înţelegere ( MoU) de către ministrul Melanie Schultz van Hagen si colegul ei român.

Deşi climatul investiţional până în prezent poate fi numit excelent, există semnale politice că poziţia guvernului olandez a creat o atmosferă ce întoarce privirea Olandei şi a altor ţări vest europene şi se orientează mai mult pe Asia; un fenomen asemănător a fost observat, de asemenea, în Turcia.

Pregătirea deciziei despre admiterea României la Schengen în rapoarte preliminare privind lupta împotriva corupţiei şi reformele juridice implicate este văzută, nu numai în România, dar şi în cea mai mare parte a Uniunii Europene, ca o încălcare a contractului. Deja de multi ani Romania a corespuns/ corespunde Acordului Schengen la care toate statele Uniunii Europene au subscris.

Accesul nu a fost permis deoarece o conexiune improprie a fost facuta cu asa numitul Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV).

În cazul în care rapoartele arată că nu au fost realizate suficiente progrese în aceste domenii ( schimbările trebuie de exemplu să fie ireversibile), atunci Olanda se va opune planului complet de aderare. Acest punct de vedere al Olandei a a condus la multe discuţii între cele două ţări. Deşi Olanda profită de costurile scăzute de forță de muncă în România ea împiedică/ zădărniceşte completa liberă circulaţie a lucrătorilor cu România. Deşi statele membre ale UE (sub condiţii) pot impune, pe baza acordurilor de aderare, restricţii la libera circulație a lucrătorilor, această formă de protecţionism a creat distorsiuni. Din fericire aceasta este o situaţie temporară. Cel mai târziu de la 1 ianuarie 2014 pot muncitorii din România, în conformitate cu tratatele de aderare, să circule liber între ţările din cadrul Uniunii Europene.

Informaţii pentru întreprinderi
Pentru începătorii pe piaţa românească are Kennisbank (a se vedea www.dutchromaniannetwork.nl) o serie de publicaţii interesante, printre altele un tabel al câtorva noţiuni juridice de bază pentru a înfiinţa o companie in România. În plus, Dutch Romanian Network redactează un newsletter digital (1 – 2 ori pe lună) care urmăreşte îndeaproape evoluţiile economice şi indică anumite tendinţe. În ultimul rând dar nu cel mai puţin, revista trimestrială ‘’Roemenië Magazine’’conţine informaţii de fond despre România sub toate aspectele societăţii româneşti. Cunoaşterea ţării cu care persoana vrea să întreţină sau menţină contacte din diverse motive, oferă un avantaj faţă de ceilalţi. Pentru informaţii suplimentare puteţi sa ne contactaţi la: info@dutchromaniannetwork.nl

 

Herkomst buitenlandse investeerders