România este o republică semiprezidențială al cărei șef de stat este președintele Nicușor Dan. În fruntea guvernului se află un prim-ministru, IIlie Bolojan, numit de președinte.

alegători

Guvernul de coaliție nou format (învestit la 23 iunie 2025) are 19 miniștri, cu excepția prim-ministrului. Coaliția formată din socialistul PSD, liberalul PNL , social-liberalul USR și minoritatea maghiară UDMR/RMDSZ și fiecare partid va avea câte un viceprim-ministru. Noul guvern format de tehnocratul liberal Ilie Bolojan , va avea 19 ministere,
Liberalul Mircea Abrudean a fost numit președinte al Senatului.


Principalul partid de opoziție este AUR(naționalist, de ultra-dreapta și pro-rus)
În conformitate cu Constituția României, 18 locuri în Senat sunt rezervate minorităților etnice din România.
Pentru informații complete, consultați site-ul în limbile română și engleză www.gov.ro. România, ca și Țările de Jos, are un sistem bicameral. Camera inferioară se numește Camera Deputaților (Camera Deputaților) în România și are 332 de locuri. Prima Cameră se numește Senat (Senat) și are 137 de locuri.
Membrii Camerei Reprezentanților sunt aleși prin sistemul de circumscripții pentru o perioadă de patru ani. Împreună, cele două camere formează adunarea legislativă, a cărei sarcină este de a adopta noi legi (constituționale) românești. rețineți că președintele României are dreptul de a retrimite legile spre reexaminare

Organizarea sistemului juridic românesc
O scurtă trecere în revistă care nu are pretenția de a fi exhaustivă și se concentrează pe aspecte care pot clarifica situația actuală din România.

Principiile, structura și organizarea sistemului judiciar românesc sunt stabilite în Constituția României și în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Organizarea judiciară este formată din următoarele instanțe:

  • Curtea Supremă;
  • instanțele;
  • instanțele;
  • instanțe specializate;
  • instanțele districtuale;
  • instanțele militare.

Indirect legate de aceasta sunt:

  • CSM este organismul care, în temeiul Constituției, garantează independența sistemului judiciar. În plus, consiliul se asigură că judecătorii și procurorii respectă legea, standardele de competență și standardele etice profesionale atunci când își îndeplinesc atribuțiile.
  • Ministerul Justiției sprijină buna funcționare a sistemului juridic, se asigură că sistemul judiciar funcționează corespunzător ca serviciu public și protejează statul de drept și drepturile și libertățile cetățenilor.

Un loc aparte trebuie acordat Curții Constituționale (sau Constituției), care nu face parte din sistemul judiciar al României . O scurtă explicație este necesară în legătură cu referințele frecvente din România.
Curtea Constituțională este formată din nouă judecători, numiți pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau reînnoit. Trei judecători sunt numiți de Camera Reprezentanților, trei de Senat și trei de Președintele României. Judecătorii Curții Constituționale aleg președintele Curții Constituționale prin vot secret pentru un mandat de trei ani. La fiecare trei ani, Curtea Constituțională înlocuiește o treime din membrii săi.
O curte constituțională sau constituțională este o instanță centrală care se pronunță asupra constituționalității legilor sau a altor norme și tratate legale. În general, aceasta înseamnă să verifice dacă norma nu încalcă drepturile și libertățile fundamentale sau principiul egalității, astfel cum este consacrat în Constituție. Curtea nu acționează ca instanță supremă de ultimă instanță în litigiile private, spre deosebire de alte organisme judiciare, cum ar fi Curtea Supremă a Țărilor de Jos din Țările de Jos sau Curtea de Casație din Belgia.

Agenții de informații – Monitorizare Anticorupție Integritate
România are trei agenții de informații, și anume:

  • SIE, Serviciul de Informații Externe. În ceea ce privește responsabilitățile, se află în subordinea Ministerului de Interne.
  • UM 215, Informații militare
  • SRI, Serviciul Român de Informații sau Serviciul de Securitate Internă. Pentru UM 215 ca și pentru SRI, acestea sunt în responsabilitatea directorului lor, cu rang de ministru, fără a face însă parte din guvern.

Imediat după revoluția parțială a loviturii de stat comuniste din 1989, Securitatea a fuzionat în liniște în SRI și, în acel moment, responsabilitatea a fost transferată Ministerului Apărării.

Pe lângă agențiile de informații, există organizații care se ocupă de infracțiunile legate de corupție, cum ar fi mita și deturnarea de fonduri, printre altele. Acestea sunt:

  • DNA(Direcția Națională Anticorupție) sau Direcția Națională Anticorupție. Este o direcție din cadrul Ministerului Public din România
  • ANI (Agenția Națională de Integritate) Obiectivele ANI sunt: asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice; prevenirea corupției instituționale prin exercitarea responsabilității de examinare a declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor referitoare la avere, precum și a modificărilor patrimoniale, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese în timpul exercitării funcțiilor și demnităților publice.

Steagul României
(Drapelul României) este un tricolor vertical format dintr-o bandă albastră, una galbenă și una roșie. Cele trei benzi au aceeași lățime. Designul actual a fost adoptat oficial în 1994, dar a fost folosit din 1989. Primul drapel datează din 1834, dar culorile în sine au fost folosite încă din secolul al IX-lea în zonele care aparțin astăzi României. Culorile au rădăcini adânci în istoria României. Într-adevăr, culorile reprezintă cele trei foste principate și provincii istorice Valahia (albastru), Transilvania (galben) și Moldova (roșu). Fiecare culoare are propria sa istorie în zona sa de origine, iar unirea celor trei culori a fost un proces istoric. Guvernul comunist (1947-1989) a încercat să dea semnificații simbolice culorilor prin propagandă: se spunea că roșul reprezintă sângele eroilor căzuți, galbenul câmpurile de grâu și albastrul cerul. De asemenea, comuniștii au denumit întotdeauna culorile în ordinea roșu-galben-albastru, în timp ce ordinea normală a culorilor (dinspre partea de ridicare) este exact inversă

Stema României (
) a fost aprobată de Parlamentul României la 10 septembrie 1992. Aceasta se bazează pe stema folosită de Regatul României între 1922 și 1947. Stema înfățișează un vultur cu o cruce în cioc și ținând în gheare un sceptru și o sabie. De asemenea, stema prezintă cele trei culori ale drapelului României: albastru, galben și roșu. Scutul din centrul stemei este împărțit în cinci părți. Fiecare parte reprezintă o regiune istorică:
1. Vulturul auriu – Muntenia (Valahia sau Țara Românească)
2. Aurochs – Moldova (Moldova)
3. Delfinii – Dobroedzja (Dobrogea)
4. Un vultur negru, șapte castele, un soare și o lună – Transilvania (Transilvania sau Ardeal)
5. Un leu și un pod – Oltenia (Oltenia) și Banaat (Banat)
Imediat după Revoluția Română din 1989, România a dorit să introducă un nou steag și o nouă stemă. Unul dintre simbolurile revoluției a fost steagul cu o gaură în mijloc din care fusese decupată stema comunistă. Comisia a organizat un concurs de proiecte. Parlamentul a ales două modele, care au fost în cele din urmă combinate. Combinația, actuala stemă, a fost aprobată de cele două camere ale Parlamentului la 10 septembrie 1992. Elementul central al stemei României este vulturul cu crucea sa. În mod tradițional, vulturul apare în stema județului Argeș, a orașului Pitești și a orașului Curtea de Argeș. Ea reprezintă „cuibul basarabenilor”. Vulturul, simbol al latinității și al unei păsări heraldice de prim rang, simbolizează curajul, hotărârea, ridicarea la înălțimi mari, puterea și splendoarea. Stema Transilvaniei prezintă, de asemenea, vulturul. Fundalul este albastru azuriu și simbolizează cerul cerului. Vulturul ține în gheare însemnele suveranității: un sceptru și o sabie, sceptrul datorită lui Mihai Viteazul care a unit pentru prima dată cele trei principate (1601), iar sabia datorită lui Ștefan cel Mare, numit și Campionul lui Hristos, domnitor al Moldovei (1456-1504). Pe pieptul vulturului se află un scut cu simbolurile regiunilor istorice ale României (Muntenia, Moldova, Transilvania, Banaat și Crișana), dar și cei doi delfini ai litoralului românesc.
Din 11 iulie 2016, stema a fost actualizată cu reprezentarea heraldică a coroanei regelui Carol I. Un simbol al trecutului său regal și un semn al perioadei din 1881 și 1947 când România a fost o monarhie de facto și de jure, condusă de Casa de Hohenzollern-Sigmaringen prin ramura sa românească, fondată de Carol I

Imnul național al României
Deșteaptă-te, române! (traducere: Deșteaptă-te, române!) a fost imnul național al României din 1989, dar și imnul Republicii Moldova din 1989 până în 1994. Versurile au fost scrise de Andrei Mureșanu (1816-1863), poet al operei romantice, jurnalist, traducător și lider popular din timpul revoluției de la 1848. Muzica a fost compusă de poetul, cântărețul și scriitorul Anton Pann (1796-1854). Poezia lui Mureșanu „Un răsunet”, scrisă și publicată în perioada revoluției de la 1848, a fost pusă pe muzică în câteva zile, fiind cântată pentru prima dată la 29 iunie 1848 în orașul vâlcean Râmnicu Vâlcea (în Muntenia, revoluția începuse la 11 iunie). Datorită conținutului său energic și antrenant, poemul a devenit imn, sub titlul Deșteaptă-te, române! Imnul, care poartă mesajul patriotismului și al libertății, a fost cântat de atunci la fiecare conflict major din România. Acest lucru s-a întâmplat în special în timpul revoluției anticomuniste din 1989, când a înlocuit imnul comunist „Trei culori” (trei culori).
Imnul național al României este compus din 11 strofe, dintre care, de obicei, se cântă doar strofele 1, 2, 4 și 11.

Traducere;

Trezește-te, române, din somnul morții
În care te-au adormit tiranii barbari
Acum sau niciodată: mai dă soartei tale „o tură”
Ca să supună și cruzimile dușmanilor săi

Acum sau niciodată, vom dovedi lumii
Că în aceste mâini sângele roman încă curge
Și că păstrăm în pieptul nostru, un nume glorios
un învingător în luptă, un nume ca Traian!

Iată, cele mai mari umbre, Mihai, Ștefan, Corvinus,
Statul român este oirul vostru
Brațele în mână, focul vostru în d’vene
Toți strigă: „Trăiți în libertate sau altfel moartea!”

Preoți, cu crucea în față! Căci creștină este armata
Libertatea este deviza și sfântă este aspirația
Mai bine să murim luptând în plină glorie
Decât să fim din nou sclavi pe vechiul nostru pământ!

Dește-te, române!
Dește-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi venuesmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii;
Un glas ei mai bărbătește și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii.

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voας strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați.

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc.

N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.

N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Unificadas în cuget, unificadas-n simțiri.
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclen uneltiri.

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e crestină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ.