Guvernul Naţional
România este o republică semi-prezidenţial cu un președinte ca șef al statului (în prezent preşedintele Klaus Johannis). In fruntea guvernului este un premier (în prezent Viorica Dăncilă -PSD), numit de președinte. Guvernul actual (dupa remanierile din 17 octombrie 2017) este format din socialistii PSD (24 ministere), liberalii ALDE (4 ministere) si de Ministrul independent al Justitiei. Aceasta colitie are sprijinul parlamentar al partidului minoritatii maghiarilor din Romania (UDMR), aflat in opozitie. Presedintele Camerei Deputatilor este Liviu Dragnea (PSD) iar presedintele Senatului (de asemenea vice-presedinte al Romaniei) este Calin Popescu Tariceanu (ALDE).

voters2

Membrii Camerei Deputatilor sunt aleși printr-un sistem de circumscripție de patru ani. Cele două camere formează împreună ansamblul legislativ a cărui sarcină este sa aprobe noile legi romaneasti. Pentru informații mai detaliate a se vedea  site-ul www.gov.ro în limbile engleză și limba română. România are, la fel ca si Olanda, un parlament bicameral. Camera a doua este numita în România Camera Deputaților și cunoaște 332 de locuri. Prima Camera este Senatul și are 137 de locuri. Actualii ministri au fost inlocuiti de presedinte cu un alti ministri tehnocrati nealesi. Parlamentul ales în mod democratic nu este schimbat și are aceeași compoziție. Alegerile prezidențiale au avut loc pe 16 noiembrie 2014, iar în calitate de președinte a fost ales Klaus Johannis pentru o perioadă de 5 ani maxim de doua ori.

Diviziune administrativă
Țara este împărțită în 41 districte (județe ), plus marele Bucureşti. Aceste județe sunt conduse de un prefect care ține direct de Ministerul Afacerilor Interne.  Sub influenţa (printre altele) politicii proeminente a Uniunii Europene privind dezvoltarea regiunilor, România analizează, studiază asupra tranziţiei la regionalizare.  Se pare că, într-o anumită măsură, regiunile existente sunt neconstituite ca provincii.

Reforme (constituţionale şi de conducere )
Actual au loc discuţii cu privire la realizarea reformelor constituționale prin care se doreşte schimbarea  caracterului curent al unei republicii

Drapelul României
Drapelul României este un steag tricolor vertical constând dintr-o bandă albastră, una galbenă şi o bandă roşie. Cele trei benzi sunt de aceeaşi aceeaşi lăţime. Modelul curent a fost adoptat oficial în 1994, dar este în uz din 1989. Primul steag datează din 1834 dar culorile propriu zise sunt folosite încă din secolul IX în zonele care astăzi fac parte din România. Culorile au o origine adâncă în istoria României. Culorile există special pentru cele trei foste principate şi provincii istorice: Valahia (albastru), Transilvania (galben) şi Moldova (roşu). Fiecare culoare are propria-i istorie în regiunea sa de origine iar fuziunea celor trei culori a fost un proces istoric.

Regimul comunist (1947-1989) a încercat prin propagandă să dea semnificaţii simbolice culorilor : roşu ar fi stat pentru sânge eroilor căzuţi, galben pentru câmpurile de grâu şi albastru pentru bolta cerului. Comuniştii numeau întotdeauna culorile în ordinea roşu-galben-albastru, în timp ce ordinea normală a culorilor (începând de la lance) era alta.

Stema actuală a României
Stema actuală a României a fost aprobată de Parlamentul României la 10 septembrie 1992. Ea se bazează pe stema pe care Regatul României o utiliza între anii 1922 și 1947. Stema arată un vultur ( acvilă) cu o cruce în cioc şi cu un sceptru şi o sabie în ghearele sale. De asemenea se văd în stemă şi cele trei culori ale steagului romanesc : albastru, galben şi roşu. Scutul din mijlocul stemei este împărţit în cinci părţi. Fiecare parte reprezintă o regiune istorică:

1. Vulturul auriu – Valahia sau Țara Românească
2. Bourul-Moldova
3. Delfinii-Dobrogea
4. Un vultur negru, şapte castele, un soare şi o lună – Transilvania ( sau Ardealul )
5. Un leu şi un pod – Oltenia şi Banatul

Imediat după Revoluţia Româna din 1989 România a dorit sa introducă un nou steag si o nouă stemă. Unul din simbolurile revoluţiei a fost steagul cu o gaură în mijloc, de acolo stema comunistă fiind decupată, tăiată. Comisia a insituit un concurs de design. Parlamentul a ales două modele care, în cele din urmă, au fost combinate. Combinaţia (stema curentă) a fost aprobată de cele două camere ale parlamentului pe 10 septembrie 1992. Elementul central în stemă este vulturul si crucea lui. În mod tradiţional vulturul apare în stema judetului Argeș, oraşul Pitesti si Curtea de Argeș. Vulturul, simbolul latinităţii şi al păsării heraldice de prim rang, simbolizează curajul, determinarea, ascensiunea la înălţimi mai mari, puterea şi frumuseţea. În stema Transilvaniei se poate regasi de asemenea vulturul. Fundalul este albastru şi simbolizează bolta cereasca. Vulturul ţine în ghearele sale însemnele de suveranitate: un sceptru şi o sabie. Un sceptru datorită lui Mihai Viteazu care a unit pentru prima dată cele trei provincii (1601) şi o sabie datorită lui Ștefan cel Mare, cunoscut de asemenea ca un Campion al lui Christos și domnitor al Moldovei (1456-1504). Pe pieptul vulturului este un scut cu simbolurile regiunilor istorice din România ( Valahia, Moldova, Transilvania, Crișana și Banat ) dar și doi delfini ai litoralului românesc.
Incepind din 11 iulie 2016 stema tarii a fost modificata cu reprezentarea heraldica regala a coroanei regelui Carol I. Un simbol al trecutului sau regal si un semn pentru perioada din 1881 si 1947 cand Romania de facto si de jure a fost o monarhie, condusa de casa Hohenzollern- Sigmaringen prin ramura sa romaneasca, fondata de Carol.

Imnul naţional al României
Deșteaptă-te, române! ( traducerea olandeză : Ontwaak, Roemeen!) este imnul naţional al României din 1989 iar din 1989 până în 1994, imnul naţional al Republicii Moldova. Textul a fost scris de Andrei Mureșanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător si lider popular din timpul revoluţiei din 1848. Muzica este compusă de poetul, cântăreţul şi scriitorul Anton Pann (1796-1854). Poezia ” Un răsunet” de Mureșanu, scrisă şi publicată în timpul revoluţiei din 1848 a fost transpusă în cateva zile în muzică şi pentru prima dată a fost cîntată pe 29 junie 1848 în oraşul valah Râmnicu Vâlcea (în Valahia revoluţia a început pe 11 iunie). Poezia a fost, datorită conţinutului energic şi saltăreţ, un imn popular sub titlul Deșteaptă-te, române! Imnul naţional care poartă în el mesajul de patriotism şi libertate a fost cântat de atunci la fiecare conflict major în România. Acesta a fost cântat special în timpul revoluţiei anticomuniste din 1989, când imnul comunist ” Trei culori ” a fost eliminat. Imnul naţional românesc constă din 11 strofe, din care, de obicei, numai strofele 1, 2, 4 şi 11 sunt cântate.

Deşteaptă-te, române!
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.

N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.

N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ.